PMC (Română)
Abstract
șaptezeci și trei de pacienți consecutivi cu un val Q în plumb III și aVF în electrocardiogramă au fost studiați. Vectorcardiogramele au fost înregistrate cu ajutorul sistemului Frank.în 32 de cazuri, ECG-urile au fost compatibile cu diagnosticul unui infarct miocardic inferior bazat pe o undă Q în plumb III și/sau aVF mai mare de 0,04 secunde și mai mare de 25% din amplitudinea undei R., În acest grup, au existat 16 pacienți cu boală coronariană, iar VCG a confirmat diagnosticul electrocardiografic al unui infarct în 14 cazuri. În 13 din celelalte 16 cazuri fără antecedente de boală coronariană, VCG nu a sugerat prezența unui infarct.în toate cele 17 cazuri cu diagnostic electrocardiografic discutabil al unui infarct inferior și fără antecedente de boală coronariană, VCG a negat prezența unui infarct. În 18 cazuri cu Q III mic sau q aVF VCG ” s au fost în limite normale., În două cazuri cu Q III și q aVF normale, VCG nu a detectat prezența unui infarct în ambele cazuri.diagnosticul vectorcardiografic al unui infarct miocardic inferior sa bazat pe orientarea superioară (la sau peste 360 de grade) a vectorilor 10, 20, 25 și 30-msec în planul frontal, deplasarea superioară a vectorului QRS maxim și rotația în sensul acelor de ceasornic. În planul sagital stâng, vectorii 10, 20, 25 și 30-msec au fost orientați la sau peste 180 de grade, cu bucla rotind în sens invers acelor de ceasornic.,datele prezentate sugerează că vectorcardiografia este un adjuvant util la electrocardiografie în diagnosticul unui infarct miocardic inferior.